Frumuseţea intotdeauna este interioara, se manifestă prin inteligenţă şi perfecţiune.
Femeilor le place ca cineva sa aivă majoritatea timpului nevoie de ele. De aceea şi ideea de a sta la cratiţă pentru că ele cred că sunt interesante prin ceea ce fac, de fapt se folosesc singure impotriva voinţei lor de a fi utile la ceva, sau nu chiar inutile.(ma rog... asta se întâmplă în căsnicie). Nu simt plăcere atunci când fac ele ceva, ci mândrie pentru ceea ce fac. Superioritatea dă dovadă de putere, iar puterea asupreşte.
Femeile frumoase aduc întotdeauna probleme!
De ce trebuie un bărbat sa menţină relaţia la un egal? Oare nu e mai deştept? De ce e mai deştept? Oare e mai sentimental?
De ce iubeşte mai intens ca o femeie? Pentru că simte sentimentele mai profund? Pentru că are prostul obicei să alinte tot ce iubeşte?
Ce este alintarea?
Cuvinte frumoase in raport cu politeţea care o moşteneşte din educaţia care o are mai mult sau mai puţin! Oare conteaza daca e ţăran, sau baiat de oraş, sau baiat de baiat? Oare nu are şi el un suflet?
Mila e un sentiment sau o nevoie?
Sufletul chiar exista?
Ne ofticăm toţi când plângem sau ne pare rău? De ce plangem ... ?
Oare viaţa e mai importantă decat moartea ?
Dupa moarte exista viaţă ? (eu asi vrea sa nu mai existe) dar ce mai contează ... Important e ca ne reâncarnăm si traim aceeasi viaţă mizeră fara bucuri si speranţe.
Soarta e o speranţă care e aşteptată din clipa naşteri si care vine de fiecare dată o dată cu moartea.
Oare a existat vreodată epoca de piatra ? de ce suntem aici ? de ce toţi ? de ce mai puţini ? de ce e pamântul asa mic ? de ce e deajuns pentru toţi si de ce pentru unii mai mult pentru alţi mai puţin ? de ce ? J
Oare eu sunt real? în alt spaţiu şi timp o să fiu altfel? O sa fiu mai fericit? Sau poate mai ne fericit ? oricum mai rau nu se poate.
de ce mi se spune ca sunt urât ? Poate chiar sunt ... poate nu e asa rau in comparaţie cu alţii dar ce au facut alţi ca sa merit eu comparaţia cu ei ? oare frumuseţea este cheia ce deschide porţile dragostei ? ar fi bine sa nu fie asa!
De ce oare imi doresc sa nu mai fiu câteodata, de ce ar fi mai bine daca nu asi mai fi ? pentru ce trăim ?
Stau nopţile si plang fara lacrimi, imi e dor de un suflet inexistent pe care nu il voi avea niciodata pentru ca n-a existat vreodată, care sa mă încălzeasca sufleteşte dar caldura nu are pe cine gasii pentru ca sufletul meu e pierdut.
Am aflat in mine fiinţa aceea care arată bine la suprafaţă dar pe dinăuntru e putredă.
Omul îşi doreşte întotdeauna ce nu are, de fapt îşi doreşte posibilitatea de a alege. Daca se frige de mai multe ori îşi doreste orice i se oferă chiar daca îi place sau nu macar nu mai are mustrări de conştiinţă.
De ce suntem sortiţi cu toţi la iubire acest lucru imperfect care are nevoie de multe îmbunătăţiri ?
De fapt iubirea este un viciu. Inevitabil ne îndrăgostim încă de la vârste foarte fragede si nu realizam cursul vieţii.
Înţelegerea e tot ce poate fi mai frumos in viaţa unui om.
Cu ce am greşit sa simt cruzimea unei fiinţe care m-a marcat pe viaţă ? oare o sa mai simt vreodată, oare mi-a ajuns ?
Oare când n-o să mai sufăr ? Oare stie cineva ce e în sufletul meu, oare chiar îi pasă cuiva de mine ? nu pot să îmi dau seama .
Abia acum îmţeleg ce inseamnă o operaţie pe suflet deschis. Tare aiurea sa pui sufletul pe tava şi să-l oferi cadou cuiva care îl calcă în picioare si doare atât de tare şi plâng şi mă întreb de ce, pentru ce am facut atâtea sa fiu rasplătit in halul asta haotic şi murdar de ce nu mai am chef de viaţă pentru ce nu mă mai satisface nimica de ce nu sunt oameni corecţi ? Ce caut eu în jungla asta ? Ce am facut asa rau sa merit lucrul asta ?
Poate ca o viaţă de copil ce se putea naşte in această lume nedreaptă m-a făcut sa simt ce înseamnă sa fi o singură dată incorect cu mine însumi. Poate ca nu eram pregătit să il cresc, nu eram sigur că am unde să îl cresc, vîrsta oare era asa de importantă? Cu ce a greşit el ca sa nu se nască? De ce ei nu întreabă dacă ar trebuii să se nască sau nu! Dacă ar vrea sa se nasca sau nu? De ce ?
Oare dumnezeu ne place ? sau există măcar ? cît de crud e destinul ... niciodată nu sti ce vei face .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu